Toate proiectele industriale, logistice, comerciale, edilitare, rezidențiale, au, ca numitor comun al ușilor exterioare, cel puțin câteva cerințe:
- optimizarea accesului;
- eficiența energetică;
- robustețea și durabilitatea;
- rezistența mecanică;
- protecția anti-intemperii (ploaie, vânt, temperaturi extreme).
Unde se folosesc ușile secționale industriale?
Fiind o soluție de închidere a golurilor de intrare des întâlnită și utilizată pe scară largă, există mulți producători de uși secționale industriale care oferă produse de calități diferite. E un tip de uși industriale pe care-l putem întâlni la:
- hale industriale (fabrici, hale de producție sau asamblare, depozite industriale, șantiere navale) – vezi și uși hale industriale;
- proiecte comerciale (zone aprovizionare la magazine, supermarket-uri și mall-uri, centre logistice, service-uri auto) – citește și uși comerciale;
- depozite frigorifice (atât ca uși exterioare, cât și ca uși camere frigorifice - de compartimentare între camere cu temperaturi diferite;
- parcări subterane de clădiri de birouri (detalii în uși parcări colective);
- proiecte edilitare (depouri și garaje de transport în comun, parcări publice subterane și supraterane, parcări ale clădirilor de birouri ale administrației locale și/sau centrale, stații de tratare a deșeurilor, stații de tratare / epurare a apei);
- construcții rezidențiale (acces în parcări comune ale blocurilor cu multe apartamente);
- proiecte agricole (hangare de utilaje agricole, silozuri, ferme);
Avantajele ușilor secționale industriale, alcătuire și cum funcționează
Caracteristicile lor foarte bune de izolare termică și acustică, etanșeitate, fiabilitatea, ușurința în operare, adaptabilitatea la condiții variate de montaj, posibilitatea de automatizare, personalizare și accesorizare ș.a. determină mulți arhitecți și proiectanți să includă uși secționale industriale în proiecte civile, industriale, comerciale, agricole, militare și chiar rezidențiale.
Fie că sunt uși secționale rezidențiale (prescurtat „u.s.r.” în continuare) ori de uz industrial, o ușă secțională are, în mare, următoarele componente:
Materialele din care sunt făcute anumite componente și unele soluții constructive fac diferența între ușile secționale rezidențiale și cele industriale. Găsiți pe codeus.ro un articol despre principalele diferențe dintre uși industriale și uși rezidențiale.
La unii producători de uși secționale, panourile (secțiunile ușii), balamalele și rolele sunt aceleași și la uși secționale de casă, și la uși secționale industriale. Diferențele principale ar fi legate de șinele de culisare (robuste la uși industriale și cu o multitudine de variante constructive), de arcurile de contrabalansare a greutății ușii, de tipurile de panouri disponibile (gama variată de vitrări și de tipuri de panouri vitrate la uși secționale industriale), de motoarele disponibile în vederea automatizării.
Iată o animație cu modul de funcționare al ușilor secționale, în general:
Panouri uși secționale
Numite și blaturi, pot fi pline sau vitrate. Cele pline pot fi asemănătoare cu cele de la u.s.r. (deși cele de uși secționale industriale pot avea grosimi mai mari și pot fi făcute din tablă de grosime superioară). Există uși industriale secționale pentru depozite frigorifice, care pot avea panouri de 70 sau chiar 100 mm grosime, dar, de obicei, grosimea panourilor este de 40–42 mm. Puteți consulta și articolul despre uși frigorifice, pentru detalii suplimentare.
Panou izolat termic pentru uși secționale:
Sunt panouri de tip „sandwich”, cu fețele exterioare din tablă de oțel și termoizolație din spumă poliuretanică rigidă la interior. Ca și la ușile de garaj, la panourile ușilor secționale industriale găsim sisteme de garnituri de etanșare la îmbinări și profilarea marginilor panourilor astfel încât să se evite prinderea degetelor (regulă de siguranță în normativul european EN 13241).
La porți secționale industriale, care trebuie să închidă goluri mai mari decât ușile rezidențiale, panourile vor avea tablă groasă și micro-profilată, care să le confere rigiditate sporită. Referitor la profilarea tablei panourilor, la uși secționale industriale sunt disponibile, în general, două variante:
- tip „coajă de portocală” ori „imitare fibră lemn” sau „stucco” – tabla este ușor profilată, cvasi-neregulat. Avantajul principal al acestei profilări este faptul că loviturile și îndoiturile mici sunt greu de observat;
- tip „striații orizontale mărunte” – tabla are niște îndoiri mărunte („burduf de acordeon”), regulate, amplasate orizontal. Avantajele sunt că panoul ușii are rigiditate superioară și că această profilare se poate potrivi cu profilarea unor panouri sandwich pentru pereții halelor, care au striații asemănătoare (micronervuri).
La unele tipuri de uși secționale industriale (vitrate), panourile sunt din profile de aluminiu, în ochiurile cărora sunt înglobate fie vitrări acrilice ori din sticlă securizată, fie panouri sandwich (aluminiu–spumă PUR–aluminiu). Pentru izolație termică superioară, profilele din aluminiu pot fi cu strat de rupere de punte termică. Sunt și uși secționale mixte, cu panou de bază tip sandwich și restul panourilor din rame de aluminiu.
Sisteme de culisare uși secționale industriale
Numite și ghidaje ori șine uși secționale, permit adaptarea unei porți industriale secționale la aproape orice tip de montaj. Ca variante de bază ar fi:
(click pe imagini pentru marire)
- șine normale de culisare (ce necesită un spațiu de aproximativ 500 mm deasupra golului);
- șine verticale (ușa se deschide doar pe verticală) – pentru spațiile foarte înalte;
- șine cu supraînălțare ("high lift"), ce permit mărirea cu 1, 2, 3 m ori mai mult a înălțimii de la care ușa culisează pe orizontală;
- șine pentru buiandrug redus, pentru tavane joase, care se încadrează în doar 200–250 mm spațiu liber deasupra golului.
5. 6. 7. sine ce urmaresc panta (inclinarea) acoperisului (fie ele cu suprainaltare, normale ori pentru spatiu redus la buiandrug):
(click pe imagini pentru marire)
Unii producători au un sistem special de șine pentru uși industriale în centre logistice, pentru cazul în care ușa secțională se închide prin exteriorul rampei de egalizare.
În general, atunci când o situație specială de montaj se repetă de suficient de multe ori, producătorii reușesc să găsească o soluție de șine de culisare adaptate acelei situații, pe care o adaugă la cele deja existente.
Cam la toți producătorii, ușa secțională industrială ieftină (standard) este cea cu șine normale (ce necesită un spațiu liber deasupra golului de 400 - 500 mm). Orice alt tip de șină de culisare vine cu adaos de preț. De multe ori, din considerente de preț, se aleg șinele normale chiar și în cazurile în care ar fi necesar alt tip de șină și, adeseori, apar probleme în instalarea, funcționalitatea și funcționarea ușilor. La fiecare proiect în parte, trebuie analizat foarte bine sistemul de culisare al ușii industriale secționale, uneori pentru fiecare gol și aplicație în parte.
Montaj și mentenanță uși industriale secționale
În afară de ușă (ca produs), trebuie avute în vedere:- instalarea ușii;
- funcționarea și funcționalitatea ei;
- corelarea cu piese de mobilier, sisteme de ventilație, paturi de cabluri, sisteme de canalizare etc., atunci când este ales sistemul de șine de culisare.
Alegerea șinelor de culisare ar trebui făcută luând în considerare mediul din jurul ușii (obiecte de mobilier, rafturi etajate, elevatoare, țevi etc.), precum și modul în care acea ușă trebuie să funcționeze. De multe ori, în faza de proiectare, este neglijat acest aspect și, inevitabil, apar costuri suplimentare ulterior pentru beneficiar. Șinele corecte pot veni cu un adaos de preț, dar pot economisi sume importante ce ar apărea din modificări ulterioare și din cheltuieli suplimentare (optimizarea TCO - Total Cost of Ownership).
Mentenanța preventivă a ușilor industriale este un alt mod de scădere a TCO, în special la proiectele cu multe uși. Inspecția periodică de mentenanță (la termene corelate cu frecvența de utilizare a fiecărei uși) va ajuta la detectarea unor posibile probleme și defecte înainte ca acestea să se manifeste și să poată provoca o defectare „în cascadă” a componentelor (dintre care unele sunt chiar costisitoare).
Motoare uși secționale industriale
Ușile secționale industriale sunt mai grele decât ușile secționale de garaj rezidențial, trebuie să închidă goluri mari, sunt utilizate intens și trebuie să aibă viteză de deschidere superioară. În consecință, trebuie automatizate cu motoare puternice și de fiabilitate mare și, din acest motiv, cele mai multe motoare de uși secționale industriale sunt trifazice (alimentate la 380 V) sau, dacă sunt alimentate la 220 V, sunt adesea cu panou de comandă cu invertor de frecvență.
Automatizările cu invertor de frecvență au și avantajul funcției „pornire ușoară – oprire ușoară” („soft start – soft stop”), adică, la începutul cursei „deschis” și la sfârșitul cursei „închis”, motorul încetinește și funcționează lin. În cazul ușilor grele, cu inerții mari, acest sistem protejează anumite componente ale ușii, mărind fiabilitatea și durata de viață a acesteia.
Motorul poate fi cuplat direct pe axul arcurilor ori cuplat prin intermediul unei casete de transmisie cu lanț, cu raport 1:1 sau 1:2. În general, are un panou de comandă cu 3 butoane (sus – stop – jos). Unele panouri de comandă au și un buton suplimentar, de deschidere la jumătate (ori deschidere „de vară”) și/sau un buton-ciupercă de urgență.
Prin anumite module și plăci PCB suplimentare, automatizările de uși secționale industriale se pot integra în ecosisteme Wi-Fi, în sisteme BMS (Building Management System) și în sistemul de reacție la incendiu (ca uși de aport de aer pentru desfumare, de exemplu).
Un factor important în alegerea motorului ar trebui să fie ciclul de funcționare–repaus (duty cycle / motor duty / load cycle).
Duty Cycle (ED) % = [ON time / (ON time + OFF time)] x 100
De exemplu, un motor 60% ED trebuie să se odihnească 40% din timp – dacă a funcționat 3 minute, trebuie să stea 2 minute.
| Nivel | Denumire | Explicație |
|---|---|---|
| S1 | Funcționare continuă | Motorul funcționează la o încărcare constantă pt. un timp suficient încât să atingă echilibrul de temperatură |
| S2 | Funcționare de scurtă durată | Motorul funcționează la o încărcare constantă, însă nu suficient de mult timp încât să atingă echilibrul de temperatură. Perioadele de repaus sunt suficient de lungi încât motorul să ajungă la temperatura mediului înconjurător |
| S3 | Funcționare intermitentă periodică | Curse secvențiale, timpi identici de funcț. și repaus, încărcare constantă. Echilibrul de temperatură nu e niciodată atins. Curentul de pornire are efect redus asupra creșterii de temperatură |
| S4 | Funcționare intermitentă periodică cu pornire | Curse secvențiale, timpi identici de pornire, funcț. și repaus, încărcare constantă. Echilibrul de temperatură nu este atins, dar curentul de pornire are efect asupra creșterii de temperatură |
| S5 | Funcționare intermitentă periodică cu frânare electrică | Curse secvențiale, timpi identici de pornire și funcț. atât cu încărcare cât și fără încărcare. Fără perioade de repaus |
| S6 | Funcționare continuă cu încărcare intermitentă | Curse secvențiale, timpi identici de funcț. atât cu încărcare cât și fără încărcare. Fără perioade de repaus |
| S7 | Funcționare continuă cu frânare electrică | Curse secvențiale, timpi identici de pornire si funcț. cu încărcare constantă și frânare electrică. Fără perioade de repaus |
| S8 | Funcționare continuă, cu schimbări periodice de încărcare și viteză | Curse secvențiale, timpi identici de funcț. cu încărcare constantă și o anumită viteză, apoi la alte îcărcări constante si viteze. Fără perioade de repaus |
Un motor electric cu „duty cycle” redus (30%, de exemplu), dacă este folosit intens într-o perioadă de timp (chiar scurtă), se poate supraîncălzi. Motoarele moderne au sisteme de protecție la supraîncălzire (cu termistor ceramic PTC, de exemplu) și, dacă se depășește temperatura maximă admisă, motorul „intră în protecție” și nu mai funcționează până ce temperatura nu-i scade sub temperatura critică.
De aceea, luarea în considerare a parametrului „duty cycle” ne poate ajuta să alegem motorul potrivit pentru fiecare ușă secțională din proiectul nostru. De exemplu, la o ușă de parcare colectivă cu 50 de locuri, 200 de cicluri închis/deschis poate să nu pară mult. Însă, dacă cele mai multe dintre cele 200 de cicluri se fac în 2-3 ore de vârf, e posibil ca automatizarea să intre în autoprotecție și să devină nefuncțională, iar ușa să se blocheze. Un motor 100% ED ar fi alegerea corectă - acest poate funcționa fără întrerupere și face față la orele de vârf.
E bine să se acorde atenție și unui sistem de acționare manuală în caz de pană de curent. Toate motoarele au cel puțin un sistem de deblocare (de scoatere a motorului din sarcină), astfel încât ușa să poată fi ridicată manual, de mânere. Acest sistem este utilizabil la ușile de lățimi și înălțimi mici. La ușile mari, este necesar un sistem de acționare de urgență cu lanț, care permite acționarea manuală a ușii fără a fi necesar accesul la motor.
În unele cazuri, la uși montate in exetrior ori în medii agresive (praf, umiditate) poate fi de interes, pentru prelungirea duratei de viață a ușii, factorul de protecție la umiditate și praf - IP.
IP vine de la "Ingress Protection (marking)" sau "International Protection (marking)" și e marcajul aplicat unui motor ori unui panou de comandă, care definește nivelul de protecție la particule și umiditate. Marcajul e de forma IPxy, unde x și y sunt cifre, după cum urmează:
| Prima cifra x |
Protecție împotriva: |
|---|---|
| 0 | Fără protecție |
| 1 | elementelor solide cu diametrul mai mare sau egal cu 50 mm |
| 2 | elementelor solide cu diametrul mai mare sau egal cu 12.5 mm |
| 3 | particulelor solide cu diametrul mai mare sau egal cu 2.5 mm |
| 4 | particulelor solide cu diametrul mai mare sau egal cu 1 mm |
| 5 | prafului (praful poate pătrunde, dar nu se creează depuneri dăunătoare) |
| 6 | Etanșeitate totală la praf - praful nu poate patrunde deloc |
y este a doua cifră și reprezintă nivelul de protecție împotriva lichidelor și umidității:
| Cifra a doua y |
Protecție împotriva: |
|---|---|
| 0 | Fără protecție la lichide și umiditate |
| 1 | picăturilor ce cad vertical |
| 2 | picăturilor ce cad vertical și deviate la un unghi de +/- 15 grade față de verticală |
| 3 | lichidului împrăștiat la un unghi de pana la +/- 60 grade față de verticală |
| 4 | lichidului imprăștiat din orice direcție |
| 5 | jetului de lichid din orice direcție |
| 6 | jetului puternic de lichid din orice direcție |
| 7 | Imersie (scufundare) temporară (1 m adâncime, 30 minute) |
| 8 | Imersie (scufundare) temporară la peste 1 m adancime |
Uși secționale industriale vitrate
Orice ușă industrială secțională ar trebui să aibă o minimă vitrare, din rațiuni de siguranță în operare și nu numai. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere că zonele vitrate prezintă risc mare de pătrundere prin efracție și suprafețe cu performanțe scăzute de izolare termică (în comparație cu panourile tip sandwich). De aceea, acolo unde rezistența antiefracție a ușii secționale este foarte importantă, recomandarea este să se renunțe la vitrări sau ca acestea să se amplaseze la înălțime mare.
La uși secționale industriale există o varietate mai mare de panouri vitrate decât la u.s.r. Fie că este vorba de vitrări independente (hublouri), fie că este vorba de panouri vitrate în rame din aluminiu, pentru industrie, gama oferită este mai mare decât pentru rezidențial. La uși secționale industriale din profile de aluminiu există și variante de profile cu rupere de punte termică sau variante cu ascunderea profilului sub vitrarea exterioară. De asemenea, până la anumite deschideri (în jur de 3000 mm), avem așa-numita ușă secțională tip vitrină (fără șprosuri verticale la profilele din aluminiu).
Gama largă de opțiuni de vitrare conferă versatilitate în utilizarea de uși industriale secționale inclusiv la proiecte comerciale de tip showroom auto (uși secționale tip vitrină integrate în fațada complet vitrată). La un showroom auto sau de utilaje este necesară utilizarea unor uși mari, pe care să poată fi introduse mașinile; dacă sunt complet vitrate, odată închise, aceste uși se transformă în vitrine. Niște uși secționale complet vitrate sunt o soluție bună pentru aceste proiecte.
Iată câteva întrebări frecvente și răspunsuri scurte despre ușile industriale secționale:Care este durata de viață a unei uși industriale?
Durata de viață depinde foarte mult de frecvența și intensitatea utilizării ușii, precum și de schema de mentenanță, de aceea corect e să fie exprimată în număr de cicluri închis / deschis. Un minim de 50.000 de cicluri e acceptabil și poate însemna între un an și 10 ani. Panourile, șinele de culisare, tamburii au durată de viață de 10-25 de ani (în funcție de calitate): arcurile, rolele, balamalele, șufele (cablurile) sunt mai susceptibile la uzură, fiind necesar să fie verificate / înlocuite, la anumite intervale de timp. Unii producători furnizează ușa secțională cu arcuri de 100.000, 200.000 și chiar peste 200.000 de cicluri.
Ce grosime trebuie să aibă panoul pentru izolație bună?
Uzual, grosimea este de 40-42 mm, ceea ce asigură un coeficient de izolare termică decent (dacă garniturile dintre panouri și sistemul de garnituri perimetrale sunt de bună calitate). Se produc și uși secționale cu panouri de 60-70 și chiar 100 mm, pentru proiecte ce necesită izolare termică superioară sau pentru depozite frigorifice.
Se pot automatiza toate ușile secționale industriale?
Da, pot fi automatizate și chiar e recomandat - operarea manuală iresponsabilă poate genera șocuri și solicitări excesive, pe când automatizarea asigură operarea lină, protejează componentele mecanice și prelungește durata de viață a ușii. În plus, automatizările cu invertor de frecvență permit viteze de deschidere mari, de 25 cm/s. Dacă e nevoie de viteze de deschidere superioare, se aleg uși rapide industriale.
Ce întreținere necesită o ușă secțională industrială?
Mentenanța constituie cheia unei durate de viață extinse și se face cu personal calificat și autorizat. În funcție de frecvența de utilizare a fiecărei uși, se întocmește un calendar de vizite de mentenanță (la uși utilzate diferit, în același proiect, intervalele de mentenanță sunt diferite). La intervale mici, întreținerea constă în curățarea ușii, gresarea unor componente, verificarea conexiunilor electrice. La intervale medii se verifică (și se strâng, dacă e nevoie) prinderile șinelor, ale balamalelor și rolelor. La intervale mari de timp, ar putea fi necesară re-armarea (strângerea) arcurilor, înlocuirea șufelor ș.a.
Ce garanție oferă producătorii?
De obicei, 24 de luni, dar, pe baza unui contract de mentenanță, perioada poate crește la 36 și chiar 60 de luni. Această perioadă de garanție de 2, 3 sau 5 ani e direct legată de numărul de cicluri închis / deschis pe care le efectuează ușa, iar planul de mentenanță menționează clar piesele considerate consumabile și intervalele de timp la care vor fi înlocuite. O ușă industrială secțională corect instalată, utilizată și întreținută, funcționează corect 10, 20 ori chiar 30 de ani.
Uși industriale certificate
Certificarea ușilor industriale secționale, fiind uși de exterior, se face în conformitate cu EN 13241 – „Uși și porți industriale, comerciale și de garaj - Standard de produs, caracteristici de performanță” - standardul european armonizat pentru uși, porți și bariere industriale, comerciale și de garaj, care specifică cerințe de siguranță și performanță pentru produse destinate să fie instalate în zone accesibile persoanelor și este folosit ca referință tehnică în Europa și pentru marcajul CE.
Alte standarde conexe relevante:- EN 12604 – „Uși și porți industriale, comerciale și de garaj - aspecte mecanice - cerințe și metode de testare”
- EN 12453 - „Uși și porți industriale, comerciale și de garaj - siguranța în utilizare a ușilor operate electric - Cerințe și metode de testare”
Configurarea corectă a unei uși industriale secționale, ținând cont cel puțin de aspectele prezentate în acest articol (sunt multe aspecte ce trebuie luate în considerare, dar aici le-am expus pe cele principale), va asigura o ușă industrială secțională fiabilă, durabilă și funcțională, care să nu implice costuri suplimentare pe durata exploatării ei.
Distribuiti:
