Cand vorbim despre usi metalice antiefractie rezidentiale sau industriale (numite si usi metalice de siguranta sau usi metalice cu rezistenta antiefractie), vorbim, de fapt, despre usile metalice care, datorita materialelor si modului in care sunt confectionate, sunt capabile sa intarzie suficient de mult o tentativa de patrundere prin efractie intr-o cladire / incapere.
Conform normei europene EN 1627:2011 (cerinte si clasificare), exista niste clase de rezistenta antiefractie. Metodologia de testare a usilor e detaliata in normele EN 1628:2011 (testare la solicitari statice), EN 1629:2011 (testare la solicitari dinamice) si EN 1630:2011 (testare la incercare manuala de patrundere prin efractie). Gasiti pe codeus.ro mai multe detalii despre clase de rezistenta antiefractie in articolul despre usi de intrare.
In mod normal, orice producator mare de usi metalice antiefractie trebuie sa furnizeze, odata cu usa, o declaratie de performanta si/sau un certificat de conformitate, din care sa reiasa clasa de rezistenta antiefractie (RC sau, in formulare mai veche, WK) a usii respective.
Avand in vedere ca testarea unei usi antiefractie conform EN 1628, EN 1629 si EN 1630 (si clasificarea ei conform EN 1627) este destul de costisitoare si avand in vedere ca exista in Romania destul de multe ateliere de productie sau fabrici mici care produc usi cu performante antiefractie decente, dar nu-si permit certificarea lor, incerc sa detaliez in acest articol acele caracteristici, componente si accesorii care fac o usa metalica sa fie antiefractie.
La usile rezistente la efractie conteaza aproape toate componentele si accesoriile, fiecare dintre ele contribuind la ingreunarea patrunderii prin efractie in cladire sau incapere. Incerc sa detaliez in continuare cam cum ar trebui sa fie acel element ca sa asigure o protectie antiefractie eficienta.
Tocul usii
E acel element care se instaleaza in perete si in care cupleaza bolturile fixe (nr. 9 in desen) si limbetii / drugii de inchidere si incuiere ai broastelor / incuietorilor (nr. 1, 2 in desen). In general, exista 4 tipuri de tocuri pt. usi metalice - toc de colt, toc de imbracare a peretelui, ansamblu toc de colt + contratoc si toc bloc:
Mai exista si tocuri speciale (tocuri "invizibile", tocuri retrase, tocuri cu pervaz decorativ, tocuri cu falt dublu etc.), dar sunt mai rar folosite si le voi aborda intr-un articol separat.
La usi metalice de siguranta, vom intalni, cel mai des, toc de colt si toc bloc. Tocul de colt (numit asa fiindca se monteaza pe coltul / muchia golului de intrare) e varianta cea mai ieftina si se monteaza pe o fata a peretelui (de obicei, pe interior). Tocul bloc se poate monta in gol si permite instalarea usii atat cu deschidere in interior cat si cu deschidere in exterior.
Indiferent de tipul sau, pt. a fi suficient de rigid si de rezistent, la usi de siguranta, tocul ar trebui sa fie confectionat din tabla de otel de buna calitate de minimum 2 mm grosime. Exista si usi antiefractie din aluminiu, la care tocul este din aluminiu, caz in care tocul trebuie sa fie din profil multicameral, de 2-4 mm grosime "in carne".
Casetele din toc in care intra bolturile fixe si zavoarele (limbetele / drugii) de inchidere si de incuiere ale broastelor trebuie sa fie robuste, bine inchise si bine sudate de toc. Casetele asigura protejarea zonei de incuiere de mortarul folosit la montaj usi metalice antiefractie. Marginea golurilor in care intra zavoarele e uneori bordata cu material plastic.
Unii producatori, furnizeaza in afara de toc si un "subtoc" - o rama metalica robusta, ce se fixeaza sub toc si are rol in rezistenta antiefractie a usii.
Foaia / blatul usii
In general, e de tip sandwich, cu tabla din otel pe exterior si vata minerala sau spuma PUR de inalta densitate in interior. Foile de usa cu spuma poliuretanica, in situatia in care spuma are o buna aderenta, pe interior, la fetele de tabla, au o rigiditate buna, fara a necesita rigidizari suplimentare. La usi cu vata minerala la interior pot fi necesare niste ranforsari, in vederea intaririi / rigidizarii fetelor de tabla. Exista si usi cu miez din vata minerala rigida lipita de fetele de tabla (o solutie mai noua si mai putin raspandita) sau cu miez din polistiren.
O varianta decenta si economica sunt usile cu spuma PUR. Daca tabla este corect tratata pe interior, daca spuma e de buna calitate, densa si rigida, e corect injectata in foaia de usa si adera bine la tabla, avem ca rezultat o foaie de usa rigida, stabila si rezistenta. Tabla ar trebui sa fie de buna calitate, din otel, de minimum 1,0 - 1,5 mm grosime, galvanizata la cald.
La o usa de siguranta, grosimea foii de usa trebuie sa fie de minimum 45-50 mm.
Grosimea mai mare a foii inseamna si usi cu performante mai bune de izolare termica si fonica.
Balamalele (nr. 8 in desen)
Fiind o usa grea, balamalele trebuie sa fie capabile, in primul rand, sa suporte greutatea foii de usa, fara a se lasa, pt un numar cat mai mare de cicluri inchis-deschis. Exista balamale testate la 200.000 de cicluri, dar pot fi destul de mari si de inestetice. La o usa care ar trebui sa tina 50 de ani, as zice ca e suficient sa avem balamale testate la 100.000 de cicluri inchis-deschis. Oricum, e foarte probabil ca usa sa fie schimbata mai des decat o data la 50 de ani. E de preferat ca balamalele sa fie din otel, sa aiba minimum 120 mm inaltime, sa fie prinse pe foaie si in toc prin sudura sau in cat mai multe suruburi si sa fie "multiple" (alcatuite din mai multe inele intrepatrunse, prin care trece un bolt)
Bolturile (axele) balamalelor e de preferat sa nu fie usor demontabile, la usi antiefractie. Teoretic, la o usa cu deschidere in interior, incorect montata, spargatorul poate scoate bolturile (axele) balamalelor, poate departa stalpii tocului (cu o presa speciala) si poate scoate foaia de usa din toc pe partea balamalelor.
Unele usi, mai scumpe, pot avea balamale speciale, ascunse in toc, care, cu usa inchisa, nu sunt accesibile de pe nicio fata a usii.
Incuietori antiefractie
In desenul despre alcatuirea usii, sunt identificate cu numerele 1 si 2; mai sunt numite si broaste pentru usi antiefractie.
Aici oferta este foarte bogata si e destul de greu de ales. Ca regula generala, o usa rezistenta antiefractie ar trebuie sa aiba doua broaste independente: broasca / incuietoarea principala si incuietoarea suplimentara, fiecare cu zavoare (limbete, drugi) de incuiere multiple, de forma cilindrica. Broasca principala are si manere (maner mobil pe interior si maner fix sau mobil pe exterior) si un sistem de incuiere, care poate fi cu:
- butuc (cilindru) cu cheie frezata (cheie clasica) sau cheie tip amprenta (cheie reversibila);
- mecanism de incuiere cu cheie tip seif (numita si cheie cu barba dubla sau cheie tip fluture)
Pe exterior, usa antiefractie se va descuia intotdeauna cu cheia. Pe interior, la incuietoarea principala sau la ambele incuietori, in loc de fanta pt. cheie, butucul poate avea un buton rotativ sau o mica paleta rotativa (se numeste butuc cu buton sau butuc cu fluture ), usa putand fi incuiata din interior fara cheie, prin rotirea butonului/fluturelui.
Va puteti da seama daca o usa are cilindru de siguranta dupa cheia sa: deoarece cilindrii de securitate sunt protejati de silduri de siguranta / rozete de siguranta (nr. 4 si 5 in desen), care au o anumita grosime, spatiul "blank" al cheiii (spatiul fara dinti sau amprenta) e mai mare la cheile de siguranta, iar cheile sunt mai lungi.
Cheile pt cilindri de siguranta sunt, in general, mai lungi, mai groase si cu profile / amprente mai complicate, decat cheile de butuci obisnuiti. Anumite caracteristici le fac foarte greu de copiat / replicat, astfel incat cheile suplimentare se comanda la producator, pe baza unor cartele de identificare livrate odata cu cilindrul de siguranta.
O broasca de siguranta ar trebui sa incuie complet usa prin rotirea cheii de 3-4 ori, dar exista si broaste la care doua rotiri asigura incuierea completa.
Sildurile (rozetele) si manerele
Si la silduri, rozete si manere de siguranta (nr. 4 si 5 din desen), oferta este foarte bogata si e destul de greu de ales. Lasam la o parte aspectul / modelul / finisajul si vorbim putin despre caracteristicile tehnice pt silduri si manere pentru usi de siguranta.
Conform normei europene EN 1906:2010, sunt 4 clase de siguranta pt manere (si silduri): SK1, SK2, SK3, SK4 (sau ES0, ES1, ES2, ES3 conform standardului german DIN 18257:2003-03). In principiu, sildurile trebuie sa fie rezistente la gaurire (deci confectionate din otel sau din aluminiu cu placi de ranforsare din otel la interior), rezistente la lovirea cu dalta, sa aiba margini inclinate / rotunjite (astfel incat sa nu poata fi apucate cu cleste - "gura de lup" si smulse prin rotire), sa aiba un sistem de protectie (pastila rotativa / mobila) pt butuc (cilindru). Rozetele si sildurile de siguranta se livreaza, din fabrica, cu suruburi de prindere dedicate (care sunt si ele rezistente la smulgere).
La exterior, usa antiefractie poate avea un maner mobil, un maner fix sau un buton fix, iar la interior, cel mai adesea, un maner mobil. Cel mai des, manerele sunt din acelasi material cu sildurile, iar ansamblul manere-silduri este denumit, simplu, "manere".
Bolturi fixe de siguranta
Identificate cu nr. 9 in desen, piesele numite bolturi fixe de siguranta trebuie sa fie solid fixate in foaia usii, sa fie confectionate din otel masiv si sa intre, cat mai exact, in casetele corespunzatoare din toc. Au in principal rolul de a impiedica scoaterea usii din toc, in cazul in care au fost incapacitate balamalele (prin taiere sau prin scoaterea bolturilor balamalelor). In plus, asigura inca niste puncte de incuiere (puncte in care foaia este ancorata in toc), marind rezistenta usii la lovire cu umarul sau cu un berbec. Sunt in numar de doua (mai rar, trei).
Montaj usi antiefractie
Foarte important pentru rezistenta usii este modul de instalare / montaj usi antiefractie. In afara de cazul in care instructiunile de montaj ale producatorului prevad o rama solida (subtoc), pe care prinderea tocului se face uscat (cu suruburi sau prin sudura), in afara de cazul unui toc bloc montat uscat, in afara de cazul in care instructiunile producatorului specifica altceva, tocurile usilor metalice de siguranta trebuie umplute cu mortar (dupa efectuarea prinderilor mecanice ale tocului, spatiul dintre toc si perete se umple cu mortar bine compactat).
In principiu, nu trebuie acceptat montajul cu spuma poliuretanica in loc de mortar, mai ales daca golul din perete e considerabil mai mare decat usa montata. La o usa care intra "fest" in golul din perete (cu spatii mai mici de 5 mm intre toc si perete, pe cele 3 laturi), se poate accepta si montajul cu spuma poliuretanica de pistol.
Vizorul
Exista vizoare pentru usi care au un camp de vizualizare mai mare de 180 grade, deci poate fi vazut pe vizor un raufacator care se lipeste de perete, langa usa sau care se ghemuieste la basa usii. Desi nu este, practic, o componenta care sa intarzie patrunderea prin efractie a unui spargator, putem spune ca un vizor cu camp vizual de peste 180 grade e un element de siguranta suplimentar al usii.
Garnitura de etansare
Numita si garnitura de batere, nu are rol in protectia la efractie, dar o mentionez, totusi. Fiind vorba de o usa grea, este bine sa aiba o garnitura de batere (garnitura de etansare) serioasa, care, pe langa functia de etansare, sa impiedice trantirea cu zgomot a usii. De preferat ar fi o garnitura cu doua camere, din cauciuc sintetic EPDM, fixata prin introducerea intr-un sant special, aflat in toc. De multe ori, santul din toc lipseste, iar garnitura de batere este o garnitura autoadeziva, aplicata pe toc.
Pragul inferior
Poate fi o piesa separata, care se monteaza in pardoseala, caz in care nu are rol in rezistenta usii. Unele usi antiefractie au toc pe patru laturi (in special usile reversibile stanga-dreapta), caz in care traversa inferioara a tocului formeaza un prag. In acest caz, pragul are rol in rezistenta usii, fiindca asigura o mai buna coeziune a tocului si o mai buna rezistenta la deformare a acestuia.
Fara indoiala, exista si se vand in Romania destule usi metalice cu performante antiefractie fara certificare, dar de buna calitate. Trebuie sa avem permanent in minte principiul conform caruia usa este atat de rezistenta pe cat e de rezistenta cea mai slaba veriga a ei (incluzand aici si modul in care a fost montata usa - foarte important!). Spargatorul cu experienta va evalua usa si va actiona mai intai exact acolo unde considera ca este veriga cea mai slaba din sistemul antiefractie al usii.
Fara indoiala. un producator priceput poate "asambla", ca produs finit, o usa de siguranta din componente bine alese si corect echilibrate, astfel incat sa nu existe verigi foarte slabe in comparatie cu ansamblul. In masura in care un producator de usi antiefractie va dovedeste ca accesoriile sunt potrivite (producatorii de broaste / incuietori, cilindri, manere, silduri / rozete antiefractie furnizeaza certificate de conformitate antiefractie la produse), ca ansamblul (usa) a fost judicios inchegat si ca usa va fi corect montata, puteti achizitiona o usa metalica antiefractie ieftina si cu performante bune, chiar daca nu este insotita de un certificat de conformitate si/sau de o declaratie de performanta a producatorului.
Usi metalice antiefractie industriale si comerciale
In conformitate cu Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, vor deveni obligatorii (se tot amana, dar vor deveni obligatorii, candva) niste norme de paza si protectie a obiectivelor.
Extras din lege:
"Art. 27: [...]
(3) Elementele de protectie mecano-fizice incorporate imobilelor destinate pastrarii, depozitarii si manipularii bunurilor si valorilor de orice fel trebuie sa fie rezistente la efractie, corespunzator gradului de siguranta impus de caracteristicile obiectivului pazit, in conformitate cu cerintele tehnice stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) In sensul prezentei legi, prin elemente de protectie mecano-fizice se intelege: ziduri, plase, blindaje, case de fier, seifuri, dulapuri metalice, geamuri si folie de protectie, grilaje, usi si incuietori."
Deja multe firme care realizeaza proiecte de investitie noi sau modernizeaza cladiri existente, au in vedere alinierea la normele legale privind securitatea fizica a cladirilor si inglobeaza usi antiefractie in proiectele respective. Cerintele tehnice ale unor usi metalice antiefractie comerciale sau industriale sunt tot cele de mai sus, dar, probabil, la proiecte de investitii industriale si comerciale e mai intelept sa se aleaga usi antiefractie certificate, ca sa se evite probleme cu autoritatile.
Pot fi ceva diferente la usi antiefractie industriale (fata de cele rezidentiale), dar mai mult legate de aspect si de variantele disponibile, decat de functionalitate. Gasiti pe codeus.ro un articol general despre diferentele dintre usile de casa si usile industriale / comerciale.
Distribuiti:
